Scriitura enigmaticei civilizaţii a Indusului

Din 1920, zeci de expediţii arheologice au scos la lumina zilei urmele unei culturi urbane vechi de 4.500 de ani şi acoperind aproape 500.000 km pătraţi în actualul Pakistan şi în nord-vestul Indiei.

 

 Autor World Imaging, Wikipedia.


Autor World Imaging, Wikipedia.

Săpăturile desfăşurate pe situri importante ca Mohenjo- Daro şi Harappa au revelat o societate evoluată, ale cărei oraşe aveau sisteme de asanare perfecţionate, băi publice etc. Indiciile comerciale demonstrează relaţii commercial cu Egiptul, Sumer şi Mesopotamia, cât şi cu Asia centrală, sugerând că fertilitatea bazinului Indusului a putut fi un imperiu mai mare şi mai vechi decât contemporanele sale din Orientul Mijlociu.

Dar iată că civilizaţia Indusului a pus o problemă de nerezolvat, intrigând arheologii şi oamenii de ştiinţă încă de la primele săpături. Este vorba de scriitura sa: minuscule semne gravate, pe tăbliţe sau pe sigilii. Până în zilele noastre a rămas nedescifrată şi adânceşte parcă şi mai tare misterul acestei culturi foarte vechi.

Au fost înregistrate peste 100 de semne şi rune de-a lungul deceniilor, însă nu s-a realizat niciun mare succes.

Unii arheologi au stabilit paralele cu scrierea cuneiformă din Mesopotamia, în timp ce alţii au speculat o legătură improbabilă între semnele Harappa şi similarităţi cu cele ale “oamenilor-păsări” de la mai multe mii de kilometri în Oceanul Pacific pe insula Paştelui.

În 2004, un grup de cercetători chiar a declarat că scriitura nu era compusă decât din pictograme rudimentare şi că locuitorii din Valea Indusului erau analfabeţi. Această ipoteză, care a provocat stupoare în lumea cercetătorilor Văii Indusului, a fost respinsă recent de o echipă de matematicieni şi de informaticieni adunaţi de instituţii din SUA şi India.

Deşi oraşele harappiene erau vaste (Mohenjo-Daro era probabil populat de 50.000 de persoane, o cifră enormă pentru antichitatea profundă), ele au lăsat puţine monumente mari.

În locul lor, avem indicii în miniatură, o figurină din cupru ale unei dansatoare, de exemplu, şi un teazaur de sigilii delicat sculptate, în majoritate nu mai mari decât un timbru.

Cercetătorii nu sunt siguri de a şti cum această civilizaţie enigmatic a dispărut. A fost eradicată prin cucerire, distrusă de inundaţii, sau s-a amestecat cu alte culture din subcontinentul Indian?

Adaugă la favorite legătură permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.